În contextul unei situații diplomatice tensionate privind viitorul politic al Groenlandei, pe 16 ianuarie 2026, Armata Federală (Bundeswehr) a trimis o echipă de recunoaștere pe insula arctică. Delegația de 15 persoane, formată din logisticieni și experți, a aterizat în capitala Nuuk. Misiunea, condusă de danezi, are ca scop examinarea condițiilor pentru contribuții militare la securitatea din regiune. Aceasta include posibilități de supraveghere a spațiului maritim și exerciții militare comune cu parteneri europeni precum Norvegia, Suedia și Franța.
Contextul pentru prezența europeană sporită îl reprezintă declarațiile repetate ale Președintelui american Donald Trump, care dorește preluarea insulei, ce aparține Danemarcei. Trump își motivează dorința prin interesele de securitate națională și protecția împotriva influenței rusești și chineze în Arctica. Pe lângă un eveniment la Casa Albă, el a amenințat și cu tarife vamale împotriva națiunilor care nu susțin planurile sale de achiziție a teritoriului. O preluare ar putea avea loc, conform guvernului SUA, „pe cale ușoară sau pe cale grea”, opțiunile militare nefiind excluse explicit.
Guvernul danez, precum și reprezentanții groenlandezi, au respins din nou ferm pretențiile SUA și au subliniat suveranitatea teritoriului. În Nuuk și în mai multe orașe daneze au avut loc demonstrații sub sloganul „Hands off Greenland”. Rezistență apare și în interiorul SUA: o delegație bipartizană a Congresului american a vizitat Copenhaga pentru a asigura sprijin partenerului NATO, Danemarca. Mai mulți congresmeni republicani l-au avertizat pe Președinte că o anexare forțată ar putea însemna sfârșitul mandatului său și ruperea alianței NATO.
