Într-o escaladare militară fără precedent, Statele Unite și Israelul au lansat atacuri aeriene și cu rachete masive asupra unor ținte din întregul Iran începând cu 28 februarie 2026. După confirmări oficiale de la Teheran, liderul suprem în exercițiu de mult timp, Ayatollah Ali Khamenei, și-a pierdut viața. Atacurile, considerate un „lovitură de decapitare” împotriva centrului de putere al Republicii Islamice, au vizat în mod deliberat clădiri guvernamentale, instalații nucleare, cum ar fi cele de la Isfahan, precum și sedii militare. Pe lângă Khamenei, rapoartele sugerează că numeroși alți membri de rang înalt ai conducerii au fost uciși, inclusiv Șeful Statului Major Abdolrahim Mousavi și comandantul Gărzilor Revoluționare, Mohammad Pakpour.
Conducerea politică a țării a fost preluată temporar de un consiliu de tranziție format din trei membri: președintele Massoud Pezeshkian, șeful justiției Gholam-Hossein Mohseni-Eje'i și Alireza Arafi. În mijlocul confruntărilor militare, discuțiile privind o succesiune permanentă a lui Khamenei au început. Fiul său, Mojtaba Khamenei, este considerat un favorit potențial, urmând să beneficieze de un sprijin larg în cercurile conservatoare și religioase. În același timp, Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, se impune ca un actor influent, respingând ferm negocierile cu SUA în acest moment.
Impactul conflictului se resimte la nivel mondial. În timp ce Iranul a ripostat cu lovituri asupra Israelului și a bazelor americane din regiune, piețele financiare internaționale au intrat în turbulențe. Bursa sud-coreeană a fost afectată în mod deosebit, indicele principal Kospi înregistrând o scădere masivă. În paralel, autoritățile de securitate avertizează asupra unui risc crescut de atacuri cibernetice din partea Iranului, care ar putea viza în special sectorul financiar occidental. Situația umanitară se înrăutățește vizibil; potrivit organizațiilor umanitare, sute de civili au fost deja victime ale luptelor.
